STIL- Gresie cu ceas, parchet cu Swarovski
„Mai putin e mai dragut”, un concept greu acceptat de românul care vrea sa-si modifice casa
Lupta designerului de interior cu morile de vânt Swarovski
Cristale Swarovski în parchet, gresie, faianta si în mijlocul livingului sub forma de bibelou. Mii de euro investiti în finisajele unei camere care apoi este sufocata de proprietar de mobile masive si cât mai scumpe. Un dormitor în stil emo pentru copil, care vrea o fetita ce se taie cu lama desenata pe perete ca sa se simta confortabil. Sunt ideile pe care clientii dispusi sa investeasca în propria casa le aduna de prin reviste si de la cunoscuti si le sugereaza mai departe decoratorului de interioare. Având idei oarecum mai bune si mai realiste, designerul de interior se vede deseori nevoit sa mai tempereze apetitul pentru luxul evident al clientului si sa devina si un mediator între preferintele sotului care intra de cele mai multe ori în conflict cu cele ale sotiei si nu se potrivesc sub nici o forma cu ideile copiilor.
Andreea Speranta, project manager la o firma de profil, povesteste ca un decorator nu trebuie sa aiba doar bun gust si cunostinte solide în domeniu, dar si nervii tari. “Orice plan ai face înainte, sau orice idei ar avea clientul, când intri în casa lui, lucrurile se schimba. Abia atunci vezi lucrurile mai intime si, automat, încep discutiile între sot si sotie. Astea sunt la ordinea zilei. Noi, cât de cât, trebuie sa mediem relatia dintre ei si câteodata trebuie sa ne mentinem si punctul nostru de vedere, desi, pâna la urma, trebuie sa tii cont de ce vrea clientul. E foarte greu si trebuie sa stai foarte bine cu sistemul nervos. Sunt foarte multi care dau bani si degeaba le dai niste idei care sunt foarte dragute si foarte practice, când, la sfârsit, oricum face ce a vrut el”, povesteste Andreea.
De la plan la executie
O lucrare de design interior începe abia dupa ce sotul, sotia si copiii reusesc sa ajunga la un compromis. “Noi completam un chestionar pe baza caruia stabilim exact care sunt dorintele clientului si care ne ajuta sa nu lucram strict estetic, ci si functional. La chestionar participa toti membrii familiei care vor sta în casa, chiar daca sunt copii. Odata cu trecerea timpului, realizam ca pâna si copiii de 10-11 ani iau singuri hotarârile privind felul în care va arata camera lor. Am vazut niste chestii gen: «eu vreau o camera emo, cu o fetita care se taie cu lama». Ok, foarte frumos… Eu la 10 ani nici nu aveam curajul sa deschid gura sa spun ce vreau, dar se pare ca generatiile s-au mai schimbat”, spune Andreea.
A doua etapa a lucrarii de design interior consta în realizarea planurilor care prevad amplasarea mobilierului. Partea cea mai dificila, spune Andeea, este sa determini clientul sa se gândeasca si la partea functionala a lucrarii si nu doar la aspectul estetic. Discutiile aprinse încep abia când trebuie stabilite ultimele detalii (culori, materiale, tipul de tapet), când fiecare avanseaza zeci de idei asupra carora se razgândesc a doua zi. “Noi tindem sa luam proiectul si sa-l ducem cap coada. Adica, si proiectare, si execuÅ£ie. Daca facem si executia, atunci este nevoie de un buget mai mare. Doar pentru proiectare, când este vorba de case, apartamente, garsoniere, pretul pleaca de la 18 euro pe metru patrat.
Dar poate sa ajunga si la 30-40, în functie de suprafata. Noi o luam invers proportional. Daca ai o garsoniera de 30 de metri patrati, nu o sa-ti iau niciodata doar 18 euro, pentru ca nu scot nici salariul angajatului. Cu cât e mai mare casa, cu atât scade pretul. La spatii comerciale, unde sunt alte detalii si e un pic mai greu, pretul pleaca de la 23 de euro pe metru patrat. Dar variaza la fel. De exemplu, am avut de facut un mall în Satu Mare. Nu aveam cum sa iau la o suprafata de 6.000 de metri patrati 23 de euro. Acolo s-au facut reduceri care au mers si sub 10 euro, pentru ca deja vorbim de sume colosale si nu suntem nici noi nebuni”, povesteste Andreea.
Obsesia Swarovski
Clientii care apeleaza la un designer de interioare sunt bineînteles cei pentru care banii nu reprezinta o problema. Când vine vorba de decorarea casei, vor produse de lux, lucru care, în unele cazuri, merge pâna la extrem. “Jumatate dintre clientii nostri au un buget foarte ridicat si vor produse de lux. Când vorbim de lux, sunt niste diferente. Doua placi de parchet pot arata la fel, dar una costa un milion jumate, alta patru milioane pe metru patrat. Sunt niste diferente totusi în grosime, în calitate, care justifica pretul. Dar mai sunt si parchete cu insertii de cristale Swarovski, sau gresie cu cristale Swarovski sau gresie cu foaie de platina în forma de ceas, care indica si ora… Noi nu am fost adeptii cristalelor, dar, la noi în tara, daca se poarta ceva deja este manie.
E ca în moda, pâna la urma. Am mai vazut articole gen tendintele primaverii în mobilier… Eu n-am întâlnit multi români care îsi schimba mobila în functie de anotimp”, spune Andreea. Totusi, sfaturile si preferintele designerului nu mai conteaza atunci când un client si-a pus în cap sa-si arate statutul social. “Pâna la urma, cristalele Swarovski îsi arata nivelul sau statutul social. Cum exista si gresie cu foita de aur sau mozaic cu foite de aur, sau corpuri de iluminat cu foite de aur… Cine îsi pune asa ceva vrea evident sa arate cât de multi bani are. Cum sunt si canapelele. Sunt canapele de la Armani care arata identic cu altele gen Mobexpert, numai ca, într-un colt, în partea stânga, au sigla de la Versace.
Å�i pentru chestia asta costa 15.000 de euro. E ca si cu hainele. Daca e de firma, e la moda, desi poate fi cea mai urâta haina”. Totusi, când clientul are fixuri, nu prea ai sansa sa-l dai pe brazda, spune designerul. “Nu prea ai sanse sa convingi clientul. Ori îsi vine cu ideea bagata în cap ca vrea cristale, ori vede ceva si vrea neaparat. Am avut un client din provincie care a vazut parchet cu cristale Swarovski si a vrut neaparat sa îsi puna. Parchetul este, într-adevar, foarte finut si delicat, dar nu e de pus în toata casa. Pentru ca acele cristale sunt destul de des puse si sa ai 100 de metri patrati împânziti de cristale e deja kitchos.
Clientului i-a placut si a vrut sa-ti puna. Pentru un dormitor matrimonial de 20 de metri patrati a costat 3.700 de euro doar materialul. La 20 de metri patrati, a dat aproape 200 de milioane, în conditiile în care mai mult de trei sferturi din camera era acoperita de mobila. Dar cine are bani si cine are fixuri îsi pune. Am avut, din contra, clienti care ne-au uimit prin simplitate, care aveau destui bani si au cumparat obiecte foarte scumpe, dar nu din astea împopotonate. Nu strica sa ai, daca îsi permite bugetul, dar nici nu e bine sa exagerezi si sa ai Swarovski bagat în absolut orice. Deja e sufocant. Mai putin e mai dragut”.
Visul designerului, clientul care nu se implica
Din când în când, însa, apar si clientii care lasa mâna libera designerului, dându-i posibilitatea sa lase la o parte luxul deşănÅ£at si sa mizeze mai mult pe bunul gust.
“Am avut clienti care au venit, mi-au dat un anumit buget, apoi cheile de la casa si au plecat. Chiar si în concedii. Chiar si din tara… si când au venit la sfârsit, au gasit casa mobilata, pâna si cu vesela înauntru si cu sampania pe masa. Ei au venit doar cu hainele. Dar cazurile acestea sunt foarte rare. Daca avem genul acesta de lucrare, în care clientul nu se implica si ne lasa totul pe mâna, mergem pe stilul minimalist. Ne ferim se stilul clasic, care este mult mai greu de acceptat si unde este mult mai usor sa dai gres. Apoi, lucram si în functie de client. Daca avem un barbat de 30 de ani, singur, fara copii, care îsi vede de viata, îsi dai seama ce gen prefera si ce ar vrea în casa. Daca este unul însurat, cu trei copii si cu o nevasta care gateste mult, deja si-ai format alta idee si stii ce trebuie sa faci, macar din punct de vedere functional”, spune Andreea.
Materiale realizat cu sprijinul designerulu de interior Andreea Speranta
Knox Design/ Art Deco Zone
Apartamente tunate, Gandul, 22 IANUARIE 2009, de Dan RADU